3,45 milioane de tone
de alimente sunt irosite
anual în România
Banca pentru Alimente
- facem posibil drumul de la pierdere la speranță -
FII PARTE DIN POVESTE
Trăim zilnic o realitate a extremelor, un paradox dureros pe care adesea nu îl vedem deși se află chiar în farfuria noastră.
În timp ce citești aceste rânduri, în România, echivalentul unui camion plin cu mâncare ajunge la groapa de gunoi în fiecare minut. În același timp, peste 27,4% din populația țării trăiește în risc de sărăcie sau excluziune socială.
Această prăpastie uriașă între surplusul aruncat și lipsa acută de hrană este motorul care ne dă sens muncii de zi cu zi.
58,2 milioane de tone
de alimente sunt risipite
anual în Uniunea Europeană
188 kg de alimente
sunt risipite anual
de fiecare român
27,4% din populație
se află în risc de sărăcie sau
excluziune socială în România
37 milioane de persoane
din Uniunea Europeană nu își permit
constant o masă decentă
673 milioane de persoane
din întreaga lume se confruntă
cu foametea
*Sursă informații: Eurostat și United Nations Food & Agriculture Organization
Ce este, mai exact, risipa alimentară
și unde se ascunde?
Când vorbim despre risipă, ne gândim adesea la mâncarea uitată în propriul frigider.
Deși gospodăriile sunt responsabile pentru mai bine de jumătate din cantitatea aruncată (aproximativ 53% la nivel european), risipa alimentară este un fenomen mult mai larg. Ea reprezintă orice aliment, procesat sau nu, care se pierde sau se aruncă de-a lungul întregului lanț agroalimentar.
Risipa apare la fiecare pas: pe câmp, în etapa de producție primară, în fabricile de procesare și manufacturare, în depozitele distribuitorilor, pe rafturile marilor magazine și, în final, în restaurante și în casele noastre.
DE LA FERMĂ LA FURCULIȚĂ
Când aruncăm un produs, pierderea nu este doar alimentară. Impactul se resimte puternic pe trei planuri interconectate:
DE MEDIU
Un simplu măr aruncat înseamnă resurse pierdute, iar alimentele care ajung la groapa de gunoi generează emisii de gaze cu efect de seră care alimentează criza climatică.
ECONOMIC
Hrana irosită se traduce în pierderi financiare uriașe, atât pentru consumatori, cât și pentru companiile din lanțul de aprovizionare.
SOCIAL
Este, probabil, cel mai dureros cost. O resursă care și-a pierdut valoarea comercială, dar este perfect sigură pentru consum, ar putea schimba ziua unui om vulnerabil.
Soluția nu este să oprim producția, ci să gestionăm inteligent și uman ceea ce am produs deja. Aici intervine Rețeaua Băncilor pentru Alimente. Acționăm exact în punctul în care surplusul riscă să devină deșeu.
Mecanismul nostru este simplu, dar cu un impact vital: recuperăm alimentele care nu mai pot fi vândute comercial, dar care sunt perfect sigure pentru consum, direct de la producători, procesatori, distribuitori și retaileri. Aceste produse sunt transportate în condiții stricte de siguranță și distribuite gratuit către sute de ONG-uri, care au în grijă comunități vulnerabile.
De Ce Este Recuperarea Surplusului O Soluție?
Pentru că lovește două ținte dintr-o singură mișcare.
Pe de o parte, decongestionăm industria de un surplus inevitabil, protejând resursele mediului și transformând economia liniară într-una circulară. Fiecare produs pe care îl salvăm de la distrugere își recapătă nu doar valoarea nutritivă, ci și pe cea umană.